ariṭṭhaka

adjective

  1. unhurt; perfect DN-a.194 (˚ṃ ñāṇaṃ)
  2. [fr. ariṭṭha in meaning of “soap-berry plant”?] in phrase mahā ariṭṭhako maṇi SN.i.104 “a great mass of soap stone” (cp. Rh. D. in JR. A. S. 1895 893 sq.), “a shaped block of steatite” (Mrs. Rh. D. in K. S 130).

fr. ariṭṭha